miercuri, 22 iulie 2009

O zi... ciudata

Ieri am lipsit din zona dintr-un motiv simplu: de dimineata, mult prea de dimineata pt mine, am plecat pana in Austria si aseara, pe la miezul noptii, am ajuns inapoi.
A fost o zi ciudata. Am plecat pana in Austria sa o aduc pe Antonia acasa si fiindca nu aveam si alte chestii in program, am hotarat sa ma si intorc in aceeasi zi. Putin obositor, dar daca tii un ritm lejer, merge. Drumul a fost ok, fara probleme, dar... de la un moment dat, ziua... a luat o turnura ciudata si a inceput sa ploua cu "bucurii". Nu o sa intru in amanunte, dar la un moment dat eram asa antrenat pt vesti proaste, incat am ajuns la faza "nimic rau nu se mai poate intapla, deja s-au intamplat toate".
O intamplare mai ... deosebita m-a marcat, nu atat prin efectul ei direct, cat prin semnificatie. Am avut parte de un bobarnac din partea unor oameni pe care i-as fi caracterizat cu toata convingerea ca integrii si extrem de draguti. Adevarul e ca nu pot sa spun nici acum altceva despre ei. Poate natura umana e de vina si asa suntem construiti cu totii, doar limita de rezistenta e diferita. Rezistenta la tentatii. Cu riscul de a bate campii fara sa ma fac inteles, nu o sa intru in detalii nici de data asta(nu am ajuns la... limita mea). Ceea am constatat ieri este faptul ca in fata interesului material, toate principiile morale cad. Pentru bani ne eschivam, inventam alte principii, gasim scuze si la un moment dat cedam. Poate nu a fost un lucru nou pt mine, doar ca pe anumiti oameni ii consideri deasupra unor astfel de lucruri si atunci poate fi putin socant. Sunt oameni de la care te astepti. Acum cateva saptamani chiar am scris cateva randuri cu titlul "samanta raului" pe care insa le-am sters mai tarziu, tocmai pt a ma distanta de acest rau si pt a nu mi-l apropia. Vorbeam acolo despre acei oameni in stare sa faca rau intentionat, cu premeditare, fara ca asta sa le aduca vreun folos de vre-un fel, sau fara a avea macar un motiv de razbunare. Sunt oameni care au raul in suflet si ii macina. Sunt precum sobolanii sau gandacii care traiesc in gunoi. Indiferent de statutul lor social, de pregatire, de nationalitate, de confesiune lor religioasa, indiferent de mediul unde se afla, sunt atrasi de acest gunoi, traiesc in gunoi. Raul e un mediu pt ei, sunt atrasi de el si il atrag in acelasi timp. Pe acesti oameni eu ii compatimesc sincer. Nu as vrea sa fiu in pielea lor. Sa traiesc cu atata incrancenare in suflet. Si chiar daca (ma repet) ii compatimesc SINCER, de la ei ma astept intotdeauna la chestii murdare, mi se par chiar firesti. Cand insa vin de la oameni onesti, chiar daca sunt marunte si fara importanta, lucrurile urate, ma afecteaza.Dar, cum spuneam, oricine poate ceda, probabil toti putem fi "cumparati", doar pretul difera.
Deci, dupa cum spuneam, ziua de ieri a fost deosebita. Spre seara toate "catastrofele si nenorocirile" zilei si-au gasit un rost sau explicatie, fiecare

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Spune-ne parerea ta!

DISCLAIMER

Imaginile si textele prezentate in prezentul blog sunt proprietatea autorului si nu este permisa copierea, reproducerea, distribuirea, sau utilizarea lor sub orice forma, fara acordul scris al acestuia.

Pe langa imaginile si informatiile proprii, am preluat unele si de pe web, din domeniul public. In cazul în care oricare dintre textele sau imaginile care apar pe blog sunt in contradictie cu legea drepturilor de autor, puteti sa ma informati prin email (doarluka@yahoo.com) pt a elimina informatiile care încalca prevederile legale, cat mai curand posibil.